Mai scuteşte-mă tristeţe
nenoroc hai bun rămas
cine vrea să mă înveţe
facă-n rai totuşi un pas
Ce prăpastie-i şi viaţa
cine vrea ca să înveţe
lângă par poftim e aţa
mai scuteşte-mă tristeţe
Nenoroc hai bun rămas
mai fă naibii înc-un pas
Costel Zăgan
* De la prima la ultima oră/ poezia iubito mă devoră * Poeții trăiesc poezia. (Costel Zăgan)
20 ianuarie 1958 ziua-n care viața a început să poarte doliu între două clipe moartea m-a alfabetizat prefer să nu fiu unde-i piatra de hot...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu