POEZIEI

 Iartă-mă

că

te trezesc

cu noaptea-n cap

furându-ți cele mai frumoase vise

iartă-mă

că

te orbesc cu răsăritul

și apusul acestei lumi

că te folosesc

din zori și până-n noapte

vers după vers

iartă-mă

că nu țin cont

că-i

vreme rea

sau

vreme de basm

îi dau înainte

fără cruțare

chiar dacă

sudoare versurilor

a umplut

vasele comunicante ale tăcerii

și 

da

nu uit niciodată

că sunt

cobaiul tău

poezie

Costel Zăgan

GOYOHKA MEA

 Costel ZĂGAN

turn
de fildeș
singurătate
pe
verticală

MATEMATICIANUL SUPREM

Poezia-i ecuația lui Dumnezeu.

Costel Zăgan

 Costel Zăgan

PE CUVÂNTUL MEU DE POET

 Sângerez în metru antic

Costel Zăgan, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS

EREZIA CA ALTER EGO

Totuşi de ce ar fi omul o casă Pe care o

termină de zidit moartea Dacă între noi

se lăfăieşte absurdul cel de toate zilele De

ce atunci când îngerii au laringită Proştii

fac vocalize cu Dicţionarul Drepturilor Omu

lui Dragostea rămânând un autoportret

ratat în doi Vai când moare un om Şi

Dumnezeu se sinucide puţin

Indiferenţa pradă a aproapelui nostru

Ne lasă iar rece O ce bere infernală

Ce melancolie spumantă

Doamne

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

 ÎN ACEASTĂ ZI

acum 6 ani

Activ

Costel Zăgan

  · 

Distribuit pentru: Public

Activ

Ioana Manolache

  · 

PARADISUL APARENŢELOR

Costel Zăgan

Ce poftă am să fiu nemuritor

şi Doamne nu-s decât doar trist

hai viaţa-mi strigă hai dă-i zor

şi n-am ce face şi exist

Şi Doamne nu-s decât doar trist

poet cu stele reci în oase

revendic ca pedeapsă că exist

iubirile femeilor frumoase

Poet cu stele reci drept oase

hai moartea-mi strigă hai dă-i zor

ce-ţi trebuie femei frumoase

când naiba să te ia eşti muritor

O Doamne nu-s decât doar trist

îmi revendic steaua deci exist

CEZEISME, 2008